Știai că, în timp ce milioane de oameni nu au ce mânca, zilnic aruncăm mâncare perfect bună chiar din propriile case?

La nivel global, o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt aruncate — peste 1,3 miliarde de tone anual. Este suficient cât să umple sute de piscine olimpice cu mâncare risipită. În același timp, aproximativ 733 de milioane de persoane se confruntă cu foame, iar peste 2 miliarde trăiesc în insecuritate alimentară. Nu vorbim doar de cifre: este o contradicție morală. Producem mult, dar distribuția imperfectă și obiceiurile noastre fac ca mâncarea să nu ajungă unde trebuie, când trebuie.

Pierderile apar în fiecare verigă a lanțului agroalimentar. În producție și recoltare, se pierd frecvent alimente din cauza condițiilor meteorologice, standardelor de piață sau accesului limitat la tehnologii. În post-recoltare și depozitare, infrastructura insuficientă și temperaturile necontrolate duc la deteriorare. În procesare și industrie, neconformități și calibrare produc subproduse neutilizate. În distribuție și retail, presiunea termenelor de valabilitate și prezentarea „perfectă” elimină mâncarea sigură. Iar la consumatori, porțiile mari, cumpărăturile impulsive și conservarea inadecvată transformă frigiderul în sursa principală de risipă.

Moldova reflectă același paradox. Risipa alimentară anuală depășește 180.000 de tone, iar un locuitor aruncă în medie 71 kg de alimente pe an. Analizele locale arată că între 40% și 60% din totalul risipei provine din gospodării — adică din alegerile noastre zilnice. Chiar și când prețurile cresc, cumpărăm mai mult decât consumăm, păstrăm greșit produsele, gătim porții prea mari și aruncăm mâncarea „neperfectă”. Tocmai pentru că problema e la noi acasă, aici putem acționa cel mai eficient.

La Banca de Alimente, vedem zilnic cum gesturile mici au impact mare. Colectăm și redistribuim alimente sigure, dar nevândute, către organizații care sprijină persoane vulnerabile — copii, vârstnici, familii în dificultate. Parteneriatele cu retailul și donatorii logistici fac posibilă recuperarea produselor respinse din motive comerciale, nu de siguranță. Fiecare kilogram salvat înseamnă demnitate, speranță și solidaritate. Înseamnă și încredere: un sistem care reduce pierderile și ajută acolo unde este nevoie.

  • Planificare: stabilește mesele săptămânale și fă o listă realistă de cumpărături.
  • Porții corecte: gătește cantități adaptate consumului real; evită „porțiile de siguranță”.
  • Sezon și local: alege produse proaspete, locale și de sezon, mai gustoase și mai stabile.
  • Păstrare inteligentă: depozitează corect și folosește rotația „primul intrat, primul ieșit”.
  • Creativitate cu resturi: transformă surplusul în supe, salate, sosuri — nu arunca pentru „imperfect”.
  • Redistribuire: donează alimente sigure și informează-te despre inițiative locale.

Mai puțină risipă înseamnă mai mult bine — pentru sănătatea ta, pentru comunitate și pentru planetă. Schimbarea începe în bucătăria fiecăruia dintre noi și continuă în felul în care cumpărăm, gătim, depozităm și vorbim despre mâncare. Campanie realizată de Banca de Alimente cu sprijinul Kaufland Moldova, în cadrul inițiativei „Mai puțină risipă, mai mult bine”, ediția a VI-a.

Scroll to Top